5 descoperiri științifice interesante din luna martie 2019

De la mult așteptatul alcool ce nu provoacă mahmureală, până la dispozitivele electronice create din piele de om, iată cinci dintre cele mai importante descoperiri științifice recente, care fie au făcut valuri, fie au trecut aproape neobservate.

Se pare că 2009 va fi un an captivant pentru știință și tehnologie!

1. Alcoolul care nu provoacă mahmureală

Și Coreea de Nord a căutat „Graal-ul bețivilor”. În 2016, presa la de Phenian a anunțat că savanții nord-coreeni au creat alcoolul care nu produce mahmureală. Foto: IrishCentral

Prima dintre aceste descoperiri științifice recente este, în același timp, o veste bună. Cercetătorii au produs o băutură sintetică ale cărei efecte le imită pe cele ale alcoolului, dar fără să provoace mahmureli.

Băutura, numită Alcarelle, conține o moleculă sintetică ce poate ținti zonele creierului care provoacă plăcere, evitând cu grijă zonele care cauzează neplăcere. Această moleculă, la fel ca alcoolul obișnuit, induce starea de euforie stimulând receptorii GABA din creier.

Spre deosebire de alcoolul obișnuit, ocolește receptorii responsabili de efecte secundare adverse, care provoacă greață. Profesorul David Nutt, care a creat molecula împreună cu David Orren, și-a pierdut locul de muncă după ce a făcut declarația controversată conform căreia alcoolul este mai periculos decât Ecstasy și LSD.

În ciuda acestui fapt, Nutt a continuat să încerce să îmbunătățească industria produselor alcoolice. În acest moment, Alcarelle este disponibil numai pentru teste de laborator.

Băutura încă trebuie testată pentru siguranță și reglementată înainte să fie declarată bună pentru consumul larg, însă Nutt speră că va ajunge pe piață în cel mult cinci ani.

2. Descoperiri științifice recente din biologie: O nou specie de broaște

Foto: The Guardian

Un grup de cercetători a descoperit o specie de broaște cu totul nouă în munții din India. Amfibianul nou-descoperit are o lungime de 2-3 centimetri, pielea maroniu-portocalie, presărată cu niște pete care seamănă cu stelele.

Savanții au decis să numească specia Astrobatrachus kurichiyana, ceea ce se traduce prin „broasca-pitic înstelată”. I s-a dat acest nume datorită semnelor distinctive strălucitoare.

Echipa de cercetare, care provine din SUA și India, crede că această broască este ultimul supraviețuitor al unei descendențe arhaice. Se estimează că cel mai recent strămoș comun a trăit în urmă cu 57-76 de milioane de ani.

Echipa a descoperit broasca sub o grămadă de frunze moarte, în masivul muntos Ghats de Vest, în 2010. Evaluările ulterioare au confirmat că este vorba de o specie nouă, descinsă dintr-o subfamilie cu totul nouă de amfibieni din India și Sri Lanka.

3. Simțul magnetic subconștient

La un anumit nivel, creierul este influențat de câmpul magnetic al Pământului. Foto: The Guardian

Iată una dintre cele mai interesante descoperiri științifice recente. Oare creierele noastre sunt capabile să se alinieze cu câmpul magnetic al Pământului? Potrivit lui Joseph Kirschvink, profesor de geobiologie la MIT, există probe care sugerează acest lucru.

Pentru studiile lor, Kirschvink și echipa sa au așezat participanții într-o cușcă de sârmă cu șase laturi. Când un curent este transmis prin sârmă, se produce un câmp magnetic similar cu cel al Pământului (intensitatea și direcția exactă depind de curent).

Apoi, cercetătorii manipulau câmpul magnetic al cuștii, în timp ce o electroencefalogramă măsura activitatea cerebrală a participantului. Kirschvink a descoperit că undele cerebrale ale participanților erau similare celor observate în situații de frică, ceea ce sugerează faptul că, la un anumit nivel, creierele noastre pot simți schimbările din câmpul magnetic.

Un simț magnetic similar – denumit tehnic „magnetorecepție” – a fost observat la câini, vaci, broaște țestoase și porumbei.

4. Electronice fabricate din piele de om

Foto: NewScientist

Aceasta este una dintre cele mai promițătoare descoperiri științifice recente. S-ar putea ca într-o zi să construim dispozitive electronice din propria noastră piele.

Melanina, pigmentul responsabil cu coloratura pielii și a părului, ar putea fi un element constitutiv al implanturilor bionice și al tehnologiei de mâine. Folosind o tehnică nou descoperită, cercetătorii pot îmbunătăți drastic abilitatea pigmentului de a conduce electricitatea.

De fapt, savantul italian Paolo Tassini și colegii săi au reușit să crească conductivitatea melaninei de peste un miliard de ori! În mod tipic, eumelanina, cea mai comună formă de melanină, este compusă din milioane de folii adunate haotic una deasupra celeilalte.

Cercetătorii au descoperit o metodă de a încălzi materialul în vid pentru a-i îmbunătăți radical conductivitatea. În timpul procesului, foliile sunt scoase din starea de dezordine și se dispun într-o configurație paralelă.

Se crede că, în viitor, eumelanina ar putea lua locul metalelor în dispozitivele bioelectronice, cum ar fi implanturile în creier. Pigmentul este produs în mod natural de corpurile noastre și, din acest motiv, este mult mai probabil ca sistemul nostru imunitar să-l accepte decât să accepte o substanță cum este cuprul.

5. Descoperiri științifice recente din genetică: Reacția rapidă de creștere

Foto: New York Times

Iată și ultima dintre aceste descoperiri științifice recente. Așa cum îți poate spune orice copil puțin sadic, râma are abilitatea uimitoare de a-și regenera corpul după ce a fost tăiată în jumătate.

La Harvard, un grup de cercetători explorează originea acestor puteri incredibile de regenerare, făcând, în același timp, câteva descoperiri legate de genom. Condusă de profesorul Mansi Srivastava, echipa a identificat gena care controlează regenerarea viermilor.

Această genă, cunoscută ca „reacție rapidă de creștere” (RRC), conduce procesul de regenerare activând și dezactivând anumite secțiuni din ADN. Acest lucru este făcut posibil de natura dinamică a ADN-ului, o zonă a biologiei pe care savanții încă o cercetează.

În lucrarea sa, Srivastava explorează și motivul pentru care alte specii care folosesc gena RRC, inclusiv oamenii, nu sunt capabili de regenerare. Se speră că cercetările ulterioare ne vor ajuta să înțelegem mai bine ADN-ul – matricea vieții umane – și că ne vor îmbunătăți abilitățile de regenerare și reparare.